Cercetările arată că cântecele de leagăn au un rol mult
mai important decât acela de a induce somnul. Ele oferă
posibilitatea dezvoltării şi creşterii armonioase a copilului
şi, de asemenea, contribuie la crearea unui climat afectiv
între părinte şi copil. În afară de faptul că poate genera
dragoste faţă de muzică, ele contribuie la dezvoltarea vorbitului,
a cărui inteligenţă se dezvoltă cel mai rapid înainte de
vârsta de patru ani (Howle, 1989).
Dezvoltarea lingvistică începe la naştere. În timpul
primilor 3 ani de viaţă, copiii îşi formează primele itinerarii
de învăţare (Bloom, 1964). În acest stadiu, creierul este foarte
receptiv să primească informaţii prin intermediul vederii, sunetului,
gustului, pipăitului, mirosului şi al unei activităţi fizice (Dryden & Vos,
1997). Mai târziu, în viaţa de adult, tot ceea ce învaţă adultul
se bazează pe achiziţia din primii ani de viaţă care include şi
sunetele limbii (Kotulak 1996). Dacă adulţii vorbesc şi cântă cu
copiii, abilitatea acestora de a distinge sunetele şi ritmul limbii,
se va dezvolta. Ei încep să înţeleagă cum este construit discursul,
care este primul pas în a putea folosi limba maternă.
Aceşti primi ani de dezvoltare au o importanţă
deosebită şi, aşa cum arată cercetări recente, există perioade
de timp sau “ferestre” în care copiii învaţă mai rapid şi mai uşor
în concordanţă cu o dezvoltare crescută a creierului. După această
perioadă, devine mult mai dificil, daca nu imposibil pentru copil
să înveţe cu uşurinţă aceleaşi lucruri (Wolfe, 1998). În concluzie,
abilitatea de a învăţa o a doua limbă este maximă de la naştere
până la vârsta de şase ani.
Informaţiile despre “ferestrele” învăţării sunt
relative noi şi se fac cercetări în continuare. Ce este, totuşi,
sigur, este că un mediu lingvistic şi emoţional bogat are un impact
pozitiv asupra dezvoltării rapide a creierului copilului. Cântecele
de leagăn combină aceşti doi factori asigurând copilului un ambient
cald şi stabil emoţional şi, în acelaşi timp, sunete şi ritmuri
din propria limba sau chiar din altă limbă şi cultură.
Bloom, B.S. (1964). Stability and Change in Human Characteristics.
(Constantă şi schimbare în caracteristicile umane) New York:
Wiley.
Dryden, G. & Vos, J. (1997). The Learning Revolution. (Revoluţia
procesului de învăţare) Auckland, NZ: The Learning Web.
Howle, M.J. 1989. Twinkle, Twinkle Little Star: It's More Than
Just A Nursery Song. (Străluceşte micuţă stea. Este mai mult
de o simplă poezie pentru copii). Children Today, July-August.
Kotulak, R. (1996). Inside the Brain. (În interiorului creierului)
Andrews and McMeel.
Wolfe, P., and R. Brandt. 1998. What do
we know from brain research? (Ce aflăm din cercetarea creierului
?) Educational Leadership 56(3): 8-13.
Una dintre premizele idealului european este păstrarea respectului
şi încurajarea diversităţii atât de bogate a limbilor din Uniunea
Europeană (UE). Limbile Europei exprima cultura europeană.
Uniunea Europeană şi-a stabilit ca una dintre ţintele
prioritare să fie ca fiecare cetăţean european să poată vorbi
şi înţelege cel puţin două limbi europene, în afară de limba
maternă.
Ca această ţintă să poată fi atinsă, UE co-finanţează
proiecte care să motiveze şi să facă vizibile limbile din Europa.
Proiectul „Limbi străine încă din leagăn” („Cântece
de leagăn”) este el însuşi un exemplu de atingere a acestui
ţel. El are ca grup ţintă, în principal, copiii şi familiile
lor.
|