1

1

 1
1
1
a European Union government funded, education project
 
     
     
1 1 1
  1  
  1  
  1  
  1
  1  
  1  
   
     
  Partner Login  
     
Become a Lullabies from the Cradle Distributor Link2
     
1
1 1 1
     
Cântece de leagăn Greacă
     
Puteţi descărca tot cântecul sau doar o mostră. Aveţi şi posibilitatea să accesaţi traducerea şi o descriere a fiecărui cântec de leagăn.
Download the lullabies on iTunes or buy the CD
1
1
iTunes
CD through Paypal
1
Nani, al meu, nani, nani 1
Soarele doarme pe munţi 1
1
 Nani, nani copilul meu 1
Somnule, care îi iei pe cei mici 1
Somnule al meu, ia-l de la mine 1
  
 
1
Nani, al meu, nani, nani
Νάνι μού το νάνι νάνι
Ascultaţi (MP3)
1

Spun e e e …
Nani, al meu, nani, nani
şi oriunde doare, va vindeca.
Nani al meu, de care mă bucur
ca măslinul de frunza lui.
Ca păsărelele de apă
şi munţii de soare.
E…e…e…e

Κάμω ε ε ε…
Νάνι μού το νάνι νάνι
κι όπου μου πονεί να γιάνει.
Νανι το, που να το χαρώ,
σαν η ελιά το φύλλο.
Σαν τα πουλάκια το νερό
και τα βουνά τον ήλιο.
Ε…ε…ε…ε

Despre
Acest cântec de leagăn îşi are originea în insula Kalymnos, una dintre insulele dodecaneze, situate în sud-estul Mării Egee. Kalymnos combină frumuseţea munţilor, aromele de oregano şi cimbrişor cu frumuseţea apelor cristaline. În acest cântec de leagăn special, versurile sunt influenţate de frumuseţea naturii. Kalymnos este, de asemenea, renumită pentru bureţii de mare şi pentru producţia de ulei de măsline. Aceasta explică referirea la măslin şi soare, elemente vitale pentru locuitorii insulei. În afară de cuvintele nani, nani, întâlnim în acest cântec repetiţia sunetului e (e e e) , un motiv popular des întâlnit în cântecele de leagăn greceşti.

Ca în majoritatea cântecelor de leagăn tradiţionale, atât anul apariţiei, cât şi autorul versurilor şi al melodiei, sunt necunoscuţi.
1
Nani, nani copilul meu
Νάνι νάνι το παιδί μου
Ascultaţi (MP3)
1

Nani, nani, copilul meu,
Vino, Somnule, să mi-l adormi,
şi dulce să mi-l legeni.
Vino, Somnule, de prin vii
şi ia-mi copilul de mânuţe.
Du-mi-l în ţarcul oilor,
să doarmă ca un mieluşel,
să doarmă ca un mieluşel,
şi să se trezească ca un iezişor.

 Νάνι νάνι το παιδί μου
Έλα Ύπνε ύπνωσέ το
και γλυκά ’ποκοίμησέ το.
Έλα Ύπνε ’πό τ’αμπέλια,
πάρ’ το παιδί μου από τα χέρια.
Πάρ’το σύρ’το στα μαντράκια,
να κοιμάται σαν τ’αρνάκια,
να κοιμάται σαν τ’αρνάκια,
να ξυπνά σαν τα κατσικάκια.

Despre
Acest cântec de leagăn îşi are obârşia în Kastoria, un oraş de munte, situat în vestul Macedoniei. În această regiune, se cultivă mult plantele agricole, în special viţa de vie, care este menţionată şi în cântec. De asemenea, creşterea animalelor este o ocupaţie importantă, ceea ce explică referirea la miel, capră şi ţarcul oilor. Alt element interesant este folosirea diminutivelor, de exemplu, oiţă, căpriţă etc. Diminutivele sunt folosite în limba greacă să arate lucrurile la scară redusă, dar şi afecţiunea profundă.

La fel ca în toate cântecele de leagăn tradiţionale, anul apariţiei şi autorii sunt necunoscuţi.
1
Somnule, care îi iei pe cei mici
Ύπνε, που παίρνεις τα μικρά
Ascultaţi (MP3)
1

Somnule, care îi iei pe cei mici,
vino,ia-l şi pe acesta.
Mic, atât de mic, ţi-l dau ţie,
să mi-l aduci înapoi când s-o face mare.

Înalt ca un munte,
drept ca un chiparos.
Şi cu ramurile întinse
la Est şi la Vest.

Ύπνε, που παίρνεις τα μικρά
έλα, πάρε και τούτο.
Μικρό- μικρό σου το ’δωσα,
μεγάλο φέρε μού το.

Μεγάλο σαν ψηλό βουνό,
ίσιο σαν κυπαρίσσι.
Κι οι κλώνοι του ν’απλώνονται
σ’ Ανατολή και Δύση.

Despre
Acest cântec de leagăn, originar din insula Thassos (în nordul Mării Egee) este cântat în toată Grecia, în numeroase variante. Elementul principal este Somnul (Ύπνος).

În multe cântece de leagăn greceşti, mamele se adresează Somnului care este rugat să ia copilaşul în braţele lui şi să-l ajute să adoarmă. Conform mitologiei greceşti Ύπνος era zeul Somnului. Mama lui era Noaptea , iar fiii lui erau Visele.

Nemărginirea lumii este redată prin referirea la punctele cardinale , Est şi Vest. Mama îi doreşte copilului ei să se facă mare, să fie înalt cât un munte şi drept ca un chiparos şi să realizeze lucruri mari, atât în Est, cât şi în Vest, adică în toată lumea.

La fel ca în toate cântecele de leagăn tradiţionale, anul apariţiei şi autorii sunt necunoscuţi.

 
1
Somnule al meu, ia-l de la mine
Ύπνε μου, επάρε μού το
Ascultaţi (MP3)
1

Somnule, al meu, ia-l de la mine
şi du-l în grădină
şi umple-i poala
cu trandafiri.

Trandafiri roşii pentru mama lui,
trandafiri roşii pentru tatăl lui
şi trandafiri albi
pentru naşul lui
şi trandafiri albi
pentru naşul lui.

Ύπνε μου, επάρε μού το
κι άμε το στα περβόλια
και την ποδιά του γέμισε
τριαντάφυλλα και ρόδα.

Τα ρόδα να’ν’ της μάνας του,
τα ρόδα του κυρού του
και τ’άσπρα τριαντάφυλλα
να’ναι του σάντουλού του,
και τ’άσπρα τριαντάφυλλα
να’ναι του σάντουλού του.

Despre
Acest cântec de leagăn a apărut în sudul Italiei. Aici, au locuit populaţii care vorbeau limba greacă încă din secolul al VIII-lea î.H. Atunci au apărut primele colonii greceşti în regiunile Salento, Calabria, Taras şi Metapontio. În aceste zone, se cultivă, pe scară largă, trandafirul, ceea ce explică întrucâtva referirea la diferite soiuri de trandafir în acest cântec. Cuvântul santoulos are origine italiană şi înseamnă naş.

La fel ca în toate cântecele de leagăn tradiţionale, anul apariţiei şi autorii sunt necunoscuţi.
1
Soarele doarme pe munţi
Τζοιμάται ο ήλιος στα βουνά
Ascultaţi (MP3)
1

Soarele doarme pe munte
şi potârnichea în pădure,
să doarmă şi copilul meu,
să doarmă cât mai mult

Vorbeşte-i în şoaptă,
să n-o trezeşti.

Soarele doarme pe munte
şi potârnichea în zăpadă,
să doarmă şi fetiţa mea
în aşternuturi curate.

Ca făcând nani, nani,
copilul meu să se vindece.

Τζοιμάται ο ήλιος στα βουνά
τζι πέρτικα στα δάση
να τζοιμηθεί τζιαι το μωρόν
τον ύπνο να χορτάσει

Σιγά σιγά μιλάτε της
μην μου την εξυπνάτε

Τζοιμάται ο ήλιος στα βουνά
τζι πέρτικα στα σιόνια
να τζοιμηθεί τζι η κόρη μου
σε καθαρά σεντόνια

Να κάμει νάνι νάνι του
το βρέφος μου να γιάνει.

Despre
Acest cântec de leagăn este de origine grecească. Locul de origine se află în insula Aegina, situată lângă Atena. Trecând în insula Cipru, el a fost cântat în dialectul cipriot şi, de asemenea, s-a îmbogăţit cu unele versuri, păstrând din forma iniţială doar prima parte. Nu există nici o informaţie despre anul apariţiei sau despre autor. Nu se ştie nici cum a ajuns în Cipru şi nici despre cum s-a metamorfozat aici.

Cântecul vorbeşte despre momentul apusului când, atât soarele cât şi potârnichea dorm şi, la fel, ar trebui şi copilaşul. Mama îl leagănă şi îi cântă încercând să-l adoarmă. Copilaşul ar trebui înconjurat de şoapte, astfel încât să nu se trezească. Cântecul de leagăn aminteşte şi despre faptul că somnul poate vindeca. Ultimul vers „copilaşul să mi-l vindece” arată convingerea mamei că somnul poate vindeca copiii.
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
   
Copyright@Limbi străine încă din leagăn, 2008
Termeni şi condiţii
Contact Responsabil Web
Disclaimer: The project Languages from the cradle has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.